Poate una dintre cele mai relevante elemente culturale pe care le regăsim în cultura românească ține de modă, fără să ne dăm seama sau fără să ne gândim prea des la asta. Este bineînțeles vorba de ia românească, una dintre cele mai recognoscibile elemente culturale românești, reprezentative pentru bluzele de damă pe care le purtau femeile înainte, dar și pentru elemente culturale profunde ce țin de națiunea noastră. Dacă cauți „bluze damă tradiționale” nu are cum să nu îți apară clasica cămașă brodată în culori vii și simboluri.
Merge asortată chiar și la blugi de damă și chiar și cu anumite tipuri de hanorace. Astăzi aflăm mai multe despre moda românească și felurile în care a influențat marile case de modă din întreaga lume, în special când vine vorba de ie. Care sunt simbolurile care se ascund în spatele modelelor colorate și cusute cu trudă, manual? Privim direct în cusături pentru răspunsuri.
Cu siguranță popularitate iei românești a fost răspândită prin lucrările artistului francez Henri Matisse, bun prieten cu pictorul român Theodor Pallady. Acesta i-a dăruit lui Matisse mai multe ii dintre care s-a inspirat pentru schițele și picturile sale. Deși cea mai cunoscută pictură a iei românești de către Matisse este „La Blouse Roumaine”, acest are o întreagă serie de picturi dedicate artefactului cultural și numeroase schițe de asemenea.
Lucrarea se poate găsi în Franța, la Paris la Muzeul Național de
Arta Recentă, iar unele dintre schițe și picturi în colecțiile private ale
persoanelor care le-au câștigat la licitații. Mulți designeri de modă au fost
inspirați de Matisse.
Unul dintre aceștia a fost chiar celebrul designer Yves Saint Laurent, care a dat naștere cebrei case de modă cu același nume. Acesta a descoperit moda românească și în particular, ia românească prin picturile lui Henri Matisse.
Vrând să creezee o colecție care să aducă un real tribut pictorului, dar fiind și complet fermecat de ie, acesta a creat o colecție care s-a numit chiar „La blouse roumaine” și care a fost dedicată în întregime stilului vestimentar românesc, în 1999-2000 pentru sezonul toamnă-iarnă. În cadrul colecției regăsim exact ia din pictura „La blouse roumaine”, dar modelul nu este unul brodat, ci mai degrabă desenat sau pictat pe bluza de damă. Pe lângă această piesă, Yves Saint Laurent a inclus și o ținută de mireasă, formată dintr-o ie albă, brodată și dintr-o fustă lungă, largă, mare și vaporoasă, alături de un buchet realizat din spice.
Toate ținutele inspirate din moda românească au inclus elemente atent studiate, precum părul prins în diferite împletituri, florile de câmp, dar și simbolurile de pe fiecare piesă în parte au fost studiate în amănunt.
Ia românească a fost
asortată și cu fuste tradiționale, fote, dar și cu clasicii pantaloni de costum
sau fustele lungi și negre tip smoking, specifice casei de modă. În orice caz,
prin această colecție, atât moștenirea culturală a lui Henri Matisse, cât și
cea a iei românești au fost duse mai departe și extinse în haute-couture.
Dacă colecția realizată de Yves Saint Laurent a fost o odă adusă culturii românești și picturii lui Henri Matisse, nu este chiar aceeași situație și în cazul altor case de modă, care au fost inspirate de moda românească, de bluzele de damă românești, brâurile, cojoacele și vestele românești. Sunt multe situații în modă în care designerii nu sunt sinceri în legătură cu creațiile lor și nu dau sursa inspirației, făcând să pară că designurile sunt autentice, ceea ce nu este cazul.
Acest lucru s-a întâmplat și cu faimoasele cojoace, brâuri și veste din piele din Bihor, care au fost inspirația pentru o celebră casă de modă, care și-a însușit modelele și designurile, fără a menționa sursa românească a acestora. Deși nu este ușor să vii cu un design nou de fiecare dată, faptul că ne inspirăm din ceea ce ne înconjoară, din culturile diferitelor țări, nu e un lucru rău.
Este foarte bine că avem deschiderea să
punem în valoare ceea ce este frumos, indiferent de proveniență. Totuși, este
important să fim recunoscători pentru lucrurile frumoase din care ne inspirăm
și să le dăm ca surse, exact cum se face în mediul academic cu citațiile.
Ia românească a devenit parte din patrimoniul cultural mondial, intrând în patrimoniul protejat UNESCO. Fiecare aspect al unei ii nu e lăsat la întâmplare. De la culori până la modele, toate o semnificație. În sine ia este o creație a unei comunități care se adună într-o șezătoare pentru a lucra împreună și pentru a împărtăși un moment comunitar împreună.
Broderia și
ia au devenit evenimente sociale și parte dintr-o istorie mai mare decât
simplele modele frumoase și încântătoare de pe piesele vestimentare. Fiecare ie
în parte reprezintă niște momente autentice ce nu mai pot fi recuperate și
sălășluiesc ca amintire în aceea bluză colorată, tradițional purtată de țăranii
de pe meleagurile românești.
